Reabilitarea energetică și de mediu a cartierului Amara din San Sebastián.
În această postare vom realiza un rezumat al unui studiu realizat de Aurea Consulting și Factor 4 pentru reabilitarea energetică și de mediu a cartierului Amara din San Sebastián, și care face parte din Planul de Combatere a Schimbărilor Climatice, în cadrul Planului II de Acțiuni. Local al Agenda Locală 21 și angajamentul luat de orașul San Sebastián de a-și reduce emisiile de CO2 cu 20% până în 2022.
Obiectivul studiului de reabilitare.
Se urmărește cunoașterea problemelor de mediu și sociale pe care le presupune renovarea energetică în acest cartier din San Sebastián cu scopul dezvoltării strategiilor de promovare a reabilitării energetice în oraș din analiza unui imobil reprezentativ care permite extrapolarea rezultatelor obţinute la restul cartierului. Cele mai notabile aspecte ale acestui studiu includ următoarele puncte:
Starea actuală a clădirii analizate.
Se analizează un bloc care prezintă unele caracteristici ale anvelopei, număr de etaje, calitatea construcției, amenajarea teraselor, orientare etc… foarte răspândit în cartier și de aceea este considerat reprezentativ. Dintre aceste asemănări, se remarcă faptul că sunt clădiri construite înainte de 1980 și practic fără izolație termică minimă. În prima parte a studiului sunt analizate caracteristicile climei din San Sebastián, având în vedere că are o climă blândă, foarte ploioasă dar fără temperaturi extreme iarna sau vara. Pentru a evalua starea actuală a clădirii, energetic vorbind, aceasta este modelată și simulată și pe de altă parte se realizează o colectare de date in situ.
Modelare și simulare:
Pentru realizarea modelului tridimensional al clădirii au fost definite geometria și caracteristicile de construcție a acesteia Proiectant Energyplus, pentru a estima necesarul anual de energie al clădirii, care a fost de circa 70 Kwh/m2. Rezultatele au concluzionat că cerințele caselor de la primul și ultimul etaj au fost considerabil mai mari decât aproximativ dublu până la triplu față de cea a unei case situate la un etaj intermediar și cu aproximativ 15% mai mici în casele orientate spre sud în raport cu cele orientate spre nord.
S-a realizat și studiul radiației solare precum și al vântului și presiunii, care demonstrează influența negativă exercitată de clădirile din jur asupra luminii solare primite și, de asemenea, a părților din clădire cele mai expuse vântului. Cu programul LIDER s-a constatat că cererea acestuia nu era conformă cu limitarea cererii din DB HE 1 din Codul Tehnic, întrucât aceasta era cu 128% peste cea a clădirii de referință și s-a obținut un rating energetic D cu programul Calener VYP.
Date obținute in situ.
Pentru a susține rezultatele obținute în simulare și a verifica zonele cele mai deteriorate ale anvelopei termice care permit depistarea punctelor susceptibile de îmbunătățire, s-a procedat la colectarea informațiilor in situ, așa cum se face într-un audit energetic, recurgând la următoarele acțiuni :
Analiza și studiul facturării energiei.
În acest fel, din facturi s-a obținut consumul real de energie astfel încât, comparându-le cu cele obținute în simulare, acestea au fost cifre destul de aproximative.
Monitorizare in locuinte.
În diferitele încăperi ale locuințelor clădirii au fost instalați senzori de temperatură și umiditate pentru a le compara cu rezultatele obținute în simularea teoretică din datele de monitorizare. Cu această analiză s-a putut verifica decompensarea existentă în lunile de iarnă între casele orientate spre Nord și cele orientate spre Sud, precum și cea dintre casele cu etaje superioare și inferioare și cele cu etaje intermediare.
Termografie.
Termografia a permis depistarea zonelor fațadei cu punți termice și a celor în care pierderile de energie sunt mai mari, evidențiind că cele mai mari pierderi au fost localizate la joncțiunile fațadelor cu stâlpi și plăci, precum și zonele sau panourile de fațadă în care nișe pentru amplasarea caloriferelor sub ferestre.
Propunere de îmbunătățire a clădirii.
Îmbunătățirea plicului.
Grosimile recomandate de izolare termica sunt intre 6 si 8 cm. pe fatade si de la 9 la 12 cm. pe punți.
În studiu iese în evidență marele efect produs de sticla în plantele intermediare, întrucât se realizează o reducere a consumului de energie între 10 și 20%, fiind suficientă înlocuirea acesteia cu o sticlă dublă fără a avea caracteristici deosebite precum un emisiv scăzut.
Poziția recomandată a izolației pentru reducerea punților termice ajunge la concluzia că este mai eficientă atunci când este amplasată în exterior deoarece în acest fel temperatura dulapului se menține mai aproape de cea a mediului interior, evitând apariția unui eventual condens.
Adoptarea îmbunătățirilor minime necesare respectării ordonanței, adică plasarea a 3 cm. izolatie fatada, 8 cm. pe punte si 6 cm. la sol, impreuna cu inlocuirea sticlei cu un geam dublu 4-12-4, permite realizarea unor economii de energie de pana la 60% in unele locuinte.
Îmbunătățirea dotărilor.
Cele mai importante deficiențe constatate în clădire în urma testelor la fața locului includ, pe de o parte, lipsa izolației termice a montanților din rețeaua de distribuție, dar și a conductelor de ACM din interiorul locuințelor. De asemenea, la emițători se detectează o diversitate semnificativă de modele și grade de vârstă și din cauza necunoașterii utilizatorilor în funcționarea caloriferelor se generează un dezechilibru în debitele din locuințe din cauza lipsei de reglare a titularii sumelor.
Cele mai importante concluzii ale reabilitării energetice
Cea mai eficientă soluție este încorporarea termoizolației printr-o înveliș la exterior, care elimină punțile termice și reduce posibilitatea condensului, obținându-se grosimi adecvate de 6 până la 8 cm. pe fatade si de la 9 la 12 cm. in acoperisuri cu perioade rezonabile de amortizare, astfel incat orice interventie trebuie realizata global la nivel de comunitate. Prin urmare, Încorporarea criteriilor energetice într-o reabilitare se plătește aproape imediat datorită economiilor semnificative realizate. Marea dificultate în acest caz este de a promova reabilitarea clădirilor neizolate care nu sunt planificate a fi realizate pe termen scurt.
După cum se indică în studiu, utilizarea sticlei cu emisii scăzute nu este justificată pentru clima din San Sebastián, în special pe fațadele cu lumină solară mai mare, deoarece câștigurile solare sunt reduse (în mod logic, aceasta implică o creștere rezonabilă a cererilor de încălzire ale clădirii care, având în vedere zona climatică în care se află, îi va afecta considerabil).
In ceea ce priveste imbunatatirea sau reforma instalatiilor de incalzire, merita realizat un studiu comun cu reabilitarea anvelopei. Studiul recomanda inlocuirea echipamentelor cu cazane in condensatie si incorporarea unor sisteme de reglare si control pentru imbunatatirea functionarii, astfel incat acestea sa poata fi adaptate la reducerea solicitarilor generate de reabilitarea anvelopei, generand economii economice mai mari.
