Ajutați dezvoltarea site -ului, împărtășind articolul cu prietenii!
Marea biodiversitate de ființe pe care o prezintă planeta noastră este, fără îndoială, extraordinară. Cu toate acestea, toată viața de pe Pământ merge mult mai departe, deoarece toată ea se dezvoltă datorită interacțiunii care are loc între mediu și toate ființele vii, precum și relațiilor care se stabilesc între diferitele specii. De la Ecologist Verde dorim să vă prezentăm una dintre aceste relații: simbioza, care este responsabilă pentru multe forme de viață de pe planetă. Dacă vrei să afli mai multe, aici îți spunem ce este simbioza în ecologie iar noi te punem Cateva exemple care va fi foarte util pentru a înțelege mai bine acest subiect.
Ce este simbioza în ecologie și biologie
Putem definiți simbioza ca îngustul relație de conviețuire care se stabileşte la nivel ecologic între doi indivizi din specii diferite care sunt în contact direct unul cu celălalt pentru a obţine un beneficiu din respectiva uniune.
Aceste două organisme implicate se numesc „simbioți„Sau, dacă sunt de dimensiuni diferite, cel mai mare se numește gazdă, iar cel mai mic se numește simbiont. Aceste relații au fost numite ca atare pentru prima dată de botanistul german Heinrich Anton de Bary în 1879.
Tipuri de simbioză
Relații simbiotice Ele pot fi clasificate în funcție de diverși factori, precum, de exemplu, relația simbiotică care apare între cei doi indivizi, care este uneori esențială pentru viață. Prin aceasta ne referim la faptul că nu în toate cazurile cele două specii beneficiază. Sunt relații în care doar unul dintre ei beneficiază, ceea ce poate fi în detrimentul celuilalt. Îți vom spune atunci.
In functie de costurile si beneficiile obtinute de speciile implicate putem distinge intre:
- Mutualism: este adesea folosit ca sinonim pentru simbioză, deși nu este exact același. Relațiile mutuale sunt cele în care cele două organisme implicate obțin beneficii.
- Comensalism: Neobișnuit ca natură, una dintre specii beneficiază de cealaltă, deși nu sunt afectate, deoarece nu pune nicio problemă speciei „gazdă”.
- Parazitism: una dintre specii, numită parazit, beneficiază în detrimentul celeilalte, specia gazdă, dar, în acest caz, face rău. Un exemplu este cel al paraziților care afectează plantele.
Având în vedere cum este relația spațială dintre cele două organisme simbiotice, adică dacă unul dintre simbioți trăiește în interiorul celuilalt sau nu, putem distinge între:
- Endosimbioza: dacă organismul trăiește în interiorul celulelor celuilalt simbiot sau în golurile dintre ele.
- Ectosimbioza: daca simbiotul poate supravietui in afara celuilalt, adica in afara celulelor sale, putand fi gasit la suprafata tubului digestiv, a glandelor exocrine sau extern pe corpul sau.
După cum am menționat, unele dintre aceste relații sunt esențiale pentru viață. Din acest motiv, ele pot fi din nou clasificate în funcție de faptul că sunt relații temporare (opționale) sau permanente (obligatorii).
În sfârșit, în funcție de modul în care a fost stabilită această relație, se poate face distincția între relaţii simbiotice de transmisie verticală, când simbioții sunt transmisi descendenților sau relaţii simbiotice de transmisie orizontală, când organismul gazdă își obține simbiotul din mediu generație după generație.
Importanța simbiozei și a exemplelor
După cum va deveni mai clar prin exemple, relațiile simbiotice sunt foarte importante în mediu, deoarece permit multor specii să supraviețuiască. De aceea considerăm că simbioza funcționează ca a amplificator de evoluție ale acestor specii, care reușesc să-și îmbunătățească modul de viață prin stabilirea de relații cu alte organisme și specii.
Exemplele sunt foarte numeroase și variate. Aici sunt câteva exemple de simbioză în ecologie și biologie astfel încât, în acest fel, importanța acestor tipuri de relații pentru supraviețuirea acestor organisme este mai clară.
- Furnici și afide: unele specii de furnici, cum ar fi furnica neagră (Lasius niger) protejează turmele de afide care, în schimb, le oferă hrană și melasă, o substanță zaharoasă pe care o produc bogată în carbohidrați. În imaginea principală a acestui articol putem vedea același exemplu.
- Furnici și salcâmi: alte specii de furnici ca Pseudomyrmex feruginea aceștia protejează salcâmii de alți paraziți sau ierbivore. În schimb, copacul oferă adăpost și hrană.
- Crocodili și plovers: marea putere pe care o au crocodilii în fălci este cunoscută tuturor. Acestea au nici mai mult nici mai putin de 80 de dinti, care se inlocuiesc de 2 sau 3 ori pe an iar resturile de mancare pot cauza probleme serioase precum infectii. Așa apare relația cu plovierii egipteni. Ei își obțin hrana prin curățarea resturilor pe care le găsesc între dinții crocodililor și aceștia evită astfel problemele bucale permițându-le să se miște în interiorul gurii.
- Rechini și remore: acesta este cel mai clar caz de comensalism. Cu siguranță ați văzut că sub rechini alți pești care îi însoțesc. Aceștia aderă la rechini și obțin de la ei protecție și hrană din resturile de hrană pe care nu le ingerează. Pentru rechini prezența remoras este practic indiferentă.
- Pește Goby și creveți orbi: Creveții, în ciuda lipsei de vedere, sapă vizuina pe care o menține curată și permite peștelui să se împartă pentru a-i acționa ca ghid în căutarea hranei și, în plus, îl avertizează asupra pericolelor care îl pândesc prin mișcările sale. coada care creeaza vibratii pe care crevetul este capabil sa le detecteze, moment in care ambii se pot ascunde in vizuina.
- Peștele clovn și anemona: Acești pești își desfășoară întreaga viață în interiorul anemonelor, care sunt foarte otrăvitoare. Ei stabilesc o relație mutualistă în care peștele clovn atrage alți pești răpitori care, în contact cu anemona, sunt paralizați și servesc drept hrană, ale căror rămășițe le folosește peștele clovn.
- Licheni: sunt asocieri simbiotice între o ciupercă și o algă. Ciuperca protejează algele de deshidratare și îi oferă o structură pe care să crească, iar algele produc carbohidrați pe care ciuperca îi poate folosi pentru hrană. Există o mare varietate de licheni, deoarece sunt foarte rezistenți și capabili să colonizeze medii foarte diverse.
- Micorize: micorizele sunt ciuperci care se stabilesc relații simbiotice cu mai multe specii de plante de plante vasculare. Cum? Rădăcinile acestor plante secretă substanțe utile acestor ciuperci și acestea, la rândul lor, fac materialele găsite în sol, cum ar fi mineralele și alte materiale în descompunere, mai asimilabile de către plante.
- Flora intestinală și microbiota: În intestinul nostru, precum și în multe alte părți ale corpului nostru, există un număr mare de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în simbioză cu celulele noastre și sunt de mare importanță pentru sănătatea noastră într-o asemenea măsură încât variațiile acestei microbiote pot provoacă modificări în corpul nostru.
Acum că știi bine ce este simbioza în ecologie și biologie și ai văzut diverse exemple, s-ar putea să fii interesat și să afli despre relațiile interspecifice: tipuri și exemple cu acest alt articol Green Ecologist. Aici mai jos puteți vedea asta rezumatul simbiozei pe video.
Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu Ce este simbioza în ecologie cu exemple, vă recomandăm să intrați în categoria noastră de Biologie.
