În mod normal vorbim de deșertificare pentru a ne referi la generarea condițiilor care duc la transformarea teritoriilor în deșert, dar citind informații despre aceste procese, putem găsi un alt termen de desemnare, care dă naștere la confuzie: deșertificarea. Uneori par a fi folosite sinonim, dar singurul lucru pe care îl au în comun este că se referă la degradarea solului. Așadar, este normal să-ți pui întrebări de genul: prin ce sunt diferite cele două concepte? Ce este deșertificarea și de ce apare? Ce zone ale planetei sunt afectate de aceste procese?
Pentru a clarifica orice îndoieli în acest sens, în acest articol Green Ecologist despre ce este deșertificarea, cauzele și consecințele acesteia, veți putea consulta definiția deșertificării și diferențele pe care aceasta le are față de procesul de deșertificare și mai multe detalii, precum care sunt zonele planetei cele mai afectate de deșertificare și deșertificare.
Ce este desertificarea
Să începem prin a clarifica ce este și ce este deșertificarea. Este o consecință a fenomenului natural degradarea solului, care favorizează, de-a lungul a mii de ani, apariția condițiilor climatice, morfologice și de mediu deșertice.
Acest proces ecologic contribuie la aridificarea teritoriilor inițial fertile, la rate mai mari de eroziune a solului, la deteriorarea vegetaţiei şi la scăderea umidităţii edafice, fără ca astfel de modificări să fie induse de activitatea umană.
Un exemplu de deșertificare este sahara că, conform picturilor rupestre, acum 10.000 de ani, avea o climă mai umedă; spre deosebire de condiţiile deşertice care o caracterizează astăzi.
Care sunt cauzele deșertificării
Când ne întrebăm cum are loc deșertificarea soluluiTrebuie să avem în vedere că poate fi declanșată de multipli factori naturali climatici, astronomici, geomorfologici și dinamici.
- Pe de o parte, vremea joacă un rol decisiv. În acest context, caracterul neregulat al precipitațiilor (secetă sau ploi torențiale), rafalele puternice de vânt, înghețul, ariditatea și climatul termic (care favorizează procesele de salinizare și îndepărtarea rapidă a materiei organice din sol), sunt capabile să modeleze relieful și accelerează degradarea solului.
- LA nivel astronomic, la procesele de deșertificare contribuie și intensificarea schimbărilor climatice (de exemplu, a anotimpurilor) din anumite zone, cauzate de ciclurile Milankovitch.
- Pe de altă parte, factori geomorfologici, legat de orogeneză și litologie, care condiționează rezistența la eroziune și deșertificare.
- In cele din urma, factori dinamici, precum eroziunea sau alte procese fizico-chimice, asociate cu activitatea biologică a planetei, uzează și distrug solul, hrănind deșertificarea teritoriului. Aici puteți afla mult mai multe despre diferitele tipuri de eroziune.
Care sunt consecințele deșertificării
desi proces de desertificare conceptual este diferită de deșertificare, așa cum vom detalia mai jos, s-ar putea spune că din ambele fenomene derivă consecințe similare. Între consecințele deșertificării se remarcă următoarele:
- Terenul devine mai vulnerabil la procesele de eroziune, favorizat de pierderea și deteriorarea stratului de vegetație.
- Solurile își pierd proprietățile fizico-chimice și mineralogice, reducându-și funcționalitatea și capacitatea productivă.
- Toate acestea afectează dezvoltarea activităților agricole și zootehnice și, prin urmare, bunăstarea, munca și economia celor care se dedică acesteia sau locuiesc în zonele afectate de astfel de fenomene. Ca urmare, are loc apariția refugiaților de mediu, care sunt persoane aflate în situație de abandonare a locuințelor, din cauza costurilor care rezultă din deșertificarea și deșertificarea teritoriului.
Diferența dintre deșertificare și deșertificare
Termenul desertificarea, inventat de André Aubréville la mijlocul secolului trecut, a apărut pentru a caracteriza procesele de degradare agrară și edafică din regiunea Sahel (Africa). Mai târziu, UNCED (1994) stabilește că deșertificarea este degradarea solului în zone aride, zone semiaride și zone uscate subumede, cauzată de diverși factori, precum activitățile umane și variațiile climatice, zonele hiperaride fiind excluse din acest proces.
În această definiție se poate identifica principala diferență dintre deșertificare și deșertificare și anume că primul dintre fenomene poate avea loc într-un mod natural sau antropic, în timp ce originea deşertificării este numai naturală. Ce înseamnă asta? Că originea deșertificării stă în sinergia proceselor climatice și antropice. Prin urmare, ființa umană fiind principalul agent de degradare a pământului, printre cei cauzele deșertificării pot fi evidentiate:
- Agricultura intensivă, evidențiind influența puternică a mecanizării asupra distrugerii și degradării terenurilor. Practici agricole proaste, cum ar fi abandonarea terenurilor, utilizarea substanțelor chimice și monocultura.
- În regiunile aride, pomparea apelor subterane pentru agricultură favorizează salificarea (prin evapotranspirație) a acviferelor și a solului, ceea ce determină o eroziune și degradare progresivă și continuă a terenului. În supraexploatarea acviferelor este important de evidențiat „qanații” care sunt canale subterane, folosite pentru captarea apei, care leagă întreaga Mediterană, favorizând procesele de deșertificare.
- Defrișări, minerit și suprapășunat.
- Gestionarea proastă și proastă a irigațiilor. De exemplu, utilizarea apei de calitate scăzută pentru irigare; construirea si modificarea canalelor si canalelor.
- Turismul este o cauză indirectă deoarece implică o mai mare urbanizare a terenului și a altor infrastructuri (cum ar fi drumurile), o presiune demografică mai mare asupra ecosistemelor și intensificarea activităților extractive pentru satisfacerea nevoilor populației.
- Incendiile forestiere, tot mai recurente, cresc procesele de degradare a solului.
Având în vedere importanța proceselor de deșertificare, care ne afectează sănătatea și pe cea a ecosistemelor noastre, 17 iunie Ziua Mondială de Combatere a Deșertificării și Secetei pentru a conștientiza importanța combaterii acestei probleme antropice.
Vă recomandăm să aflați mai multe citind acest alt articol despre Cauzele deșertificării și consecințele acesteia.
Zonele planetei cele mai afectate de deșertificare și deșertificare
În prezent, având în vedere extinderea temporală a proceselor de deșertificare, uneori este dificil de diferențiat dacă schimbările care au loc în ecosistemele terestre spre condiții mai deșertice sunt de natură naturală sau antropică. De aceea, în mod normal, se vorbește despre el teritoriile afectate de procesele de deşertificare.
In acest sens, America Latină și Africa subsahariană Ele se remarcă drept una dintre zonele cele mai afectate de degradarea terenurilor.
Mediterana Este, de asemenea, un exemplu de degradare a solului, evidențiind în special progresul pe care acest fenomen îl face în orașele din Alicante, Murcia și Almería. În aceste zone, zona livada este semnificativ degradată și în mare măsură distrusă, ca o consecință a urbanizării nediscriminatorii și prost planificate. De fapt, dincolo de regiunea mediteraneană, Spania prezintă condiții climatice naturale aride, semiaride și uscate subumede pe două treimi din teritoriul său, ceea ce o face susceptibilă la deșertificare și deșertificare.
Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu Deșertificarea: ce este, cauze și consecințe, vă recomandăm să intrați în categoria noastră de Alte medii.
Bibliografie- Lustruit, Antonio. (2000). Exploatarea apelor subterane și influența acesteia asupra proceselor de deșertificare. Buletin geologic şi minier. 111. 3-18. Preluat de la: https://www.researchgate.net/publication/289370011_Groundwater_exploitation_and_its_influence_on_desertification_processes
- López Bermúdez, Francisco. (2016). Deșertificarea, revizuirea conceptelor și definițiilor. Universitatea din Murcia. Preluat de la: https://rua.ua.es/dspace/bitstream/10045/58791/1/Homenaje-Alfredo-Morales_43.pdf
