În cadrul unei biocenoze se stabilesc diferite tipuri de relații între organisme sau ființe vii. Aceste relații se numesc relații biotice și pot fi intraspecifice, atunci când se stabilesc între organisme din aceeași specie, și interspecifice, când se stabilesc între organisme de specii diferite, indiferent dacă sunt plante, animale sau microorganisme de alte tipuri.
Cu acest articol de Green Ecologist, vrem să vă ajutăm să învățați într-un mod simplu totul despre relaţii interspecifice: tipuri şi exemple.
Tipuri de relații interspecifice
Sunt diferite tipuri de relaţii interspecifice care pot apărea între organismele unei comunități și sunt definite în raport cu efectul benefic (+), nociv (-) sau neutru (0) pentru fiecare dintre indivizii implicați.
- Relații (0) / (+)
- Raport (+) / (0)
- Relații (+) / (-)
- Raport (+) / (+)
- Raport (-) / (-) sau (+)
Vă explicăm fiecare dintre acestea mai jos tipuri de relaţii interspecifice cu exemple.
Relații interspecifice de tipul (0) / (+)
În cadrul tipuri de relații între specii numite (0) / (+) gasim aceste tipuri:
- Amensalism: relație în care un individ produce o substanță toxică pentru altul, cum ar fi eucalipt (Eucalyptus globulus) secretă substanțe care dăunează și împiedică creșterea speciilor de plante din jurul său.
- Antibioza: Apare atunci când o specie secretă substanțe nocive pentru o altă specie care concurează cu ea. Un exemplu clasic de antibioză este ciuperca Penicillium, care produce substanțe care inhibă creșterea microorganismelor din jurul său. Aflați mai multe despre acest tip de relație interspecifică cu acest alt articol Green Ecologist despre Antibioză: definiție și exemple.
Relații între speciile de tip (+) / (0)
Relațiile interspecifice cunoscute ca tipul (+) / (0) sunt următoarele:
- Epibioza: se stabileşte atunci când un organism sesil şi inofensiv (epibiont), trăiește deasupra altei ființe vii (basibiontul). Un exemplu de acest tip de relație este între epibionți, cum ar fi barnacles, remoras sau alge, și bazibioți precum balenele, rechinii sau țestoasele marine.
- Tanatocreza: relație care apare atunci când un individ folosește rămășițele altor organisme moarte în propriul beneficiu, cum ar fi excrementele sau secrețiile. Un exemplu este crabul pustnic (Eupagurus bernhardus), care se refugiază și protejează folosind coaja goală a unui melc.
- Foresia: relație care se stabilește atunci când o specie o folosește pe alta ca mijloc de transport și deplasare, fără a provoca prejudicii. Un exemplu de foreză apare atunci când un acarian folosește abdomenul anumitor tipuri de gândaci pentru a se mișca fără a pierde energie.
- Comensalism: una dintre speciile participante (cinerul) beneficiază de alta (gazdă), fără a cauza beneficii sau prejudicii. De fapt, în termenul de comensalism, se pot cuprinde forezia, epibioza, tanatocreza și inchilinismul.
- Închiriere: Apare atunci când una dintre specii trăiește în refugiul sau vizuina alteia. Un exemplu al acestei relații este între plantele epifite și unele tipuri de copaci sau insecte care locuiesc în vizuinile șoarecilor de țară.
Relații interspecifice (+) / (-)
În cadrul tipului (+) / (-) de relații între specii găsim:
- Predare: relație care presupune capturarea și moartea unor organisme (prădători) asupra altora (pradă). Predarea este o relație între două specii care trăiesc liber, fără o relație anterioară sau directă între ele. Este una dintre cele mai importante relații din punct de vedere al selecției naturale și același organism poate fi un prădător și, la rândul său, pradă altora. Exemplele sunt numeroase, precum ursul polar care pradă foci și reni sau furnicarul cu termite și furnici.
- Parazitism: un individ (parazit) trăiește în detrimentul fluidelor altui individ (gazdă), care este vătămat, dar nu provoacă moartea pe termen scurt. Pot fi ectoparaziți atunci când trăiesc în afara gazdei, hrănindu-se cu sângele sau seva acesteia. Un exemplu de ectoparazit este căpușa. Dimpotrivă, endoparaziții trăiesc în mediul intern al gazdei, evoluând odată cu acesta. Un exemplu de endoparaziți sunt viermii intestinali sau viermii bici. De exemplu, în acest alt articol explicăm Paraziții care afectează plantele.
- Exploatare: relație în care un grup de indivizi beneficiază de alții, cărora le sunt prejudiciate. În această categorie pot fi incluse prădarea sau parazitismul.
Relații între speciile de tip (+) / (+)
În acest tip de relație între specii, așa-numitele (+) / (+) putem găsi aceste două tipuri și subtipuri:
Simbioză
În acest tip de relație, ambele organisme (simbioți) beneficiază de un proces al celuilalt cu care au o relație strânsă. Un exemplu clasic și foarte frecvent este cel al lichenilor, unde o ciupercă (sau micobiont) beneficiază de fotosinteza unei alge (ficobiont), care beneficiază de protecția ciupercii împotriva unor factori precum desicarea.
Puteți afla mai multe despre simbioză cu acest alt articol despre Ce este simbioza cu exemple și urmărind videoclipul de mai jos.
Mutualismul
Este un tip de relație foarte asemănătoare cu simbioza, cu diferența că relația dintre cele două organisme nu este atât de intimă. Îl putem diferenția pe rând în:
- Relația resursă-resursă: un tip de resursă este schimbat cu altul. De exemplu, rizobiile fixatoare de azot și leguminoasele schimbă azotul cu carbohidrați sau carbohidrați.
- Relația serviciu-resurse naturale: un exemplu este polenizarea, în care nectarul (resursa naturală) este schimbat cu dispersarea polenului (serviciu). Acesta este unul dintre motivele importanței mari a albinelor și a altor ființe vii polenizatoare.
- Relația serviciu-serviciu: Un exemplu este relația stabilită între anemona de mare și peștele clovn, care fac schimb de protecție (servicii).
Relație interspecifică de tip (-) / (-) sau (+)
Relația dintre speciile de tip (-) / (-) sau (+) se numește competiție. Este o relație care se stabilește între doi specii care concurează pentru o resursă, fie abiotic, fie biotic, cum ar fi apa, teritoriu, cuplu sau hrana. Este una dintre cele mai importante relații din punct de vedere al selecției naturale, deoarece poate determina că o specie își reduce rata de reproducere sau, în cazuri extreme, dispare deoarece nu se poate adapta la competiție. Poate fi:
- Concurenta pentru exploatare: o specie consumă și folosește o resursă mai eficient, reducând disponibilitatea acesteia pentru alții. Un exemplu este competiția dintre afidele care consumă seva copacilor. În acest caz, specia de afide care consumă cele mai multe resurse, lasă mai puține pentru cealaltă.
- Concurență prin interferență: o specie intervine direct in modul de obtinere a hranei si in faptul obtinerii acesteia, in supravietuirea sau in reproducerea altei specii prin acte precum agresiunea. Un exemplu este competiția teritorială care are loc la furnici.
Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu Relații interspecifice: tipuri și exemple, vă recomandăm să intrați în categoria noastră de Biologie.
