De ce mâncarea va fi mai scumpă dacă nu ne schimbăm mentalitatea
Publicația „Special Report on Climate Change and Land” scrisă săptămâna trecută de 107 experți din 52 de țări de către Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC – Agenția Națiunilor Unite din 1988) ne-am luat doar o bătaie bună pentru a vedea dacă ne trezim și începem să fim serioși. despre producția globală de alimente.
Spre deosebire de majoritatea documentelor privind mediul sau schimbările climatice, IPCC nu se concentrează în primul rând pe consumul de combustibili fosili, principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră cauzate de om, ci pe gestionarea de pe pământ.
Și în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră sunt esențiale pentru orice raport privind schimbările climatice, acest „raport special” examinează alți factori critici, în special capacitatea planetei de a se hrăni.
De ce vom avea o lipsă de alimente?
Pe linii mari, raportul detaliază modul în care schimbările climatice amenință deja furnizarea de hrană și apă pentru oameni: transformarea terenurilor arabile în deșert (deșertificare); degradarea solului; creşterea ameninţării secetei, inundaţiilor şi a altor fenomene meteorologice.
O combinație de factori care amenință serios culturile și, prin efect, aprovizionarea cu alimente a planetei într-un moment în care populația mondială crește într-un ritm de neoprit (în prezent 7,7 miliarde până la 9,7 miliarde în 2050).
Dar, pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu „securitatea alimentară”, va trebui să ne uităm la următoarele grafice la nivel mondial…
1.- Avem nevoie de mai multă mâncare
Pământul este din ce în ce mai populat (estimarea, la sfârșitul acestui secol ar putea depăși 11.000 de milioane de oameni) și, prin urmare, este nevoie de mai multă hrană, care este legată, fără îndoială, de producția agricolă.
În prezent, 25 până la 30% din alimentele totale produse sunt pierdute sau risipite, conform raportului IPCC.
2.- Creșterea emisiilor din agricultură
Graficul însoțitor al raportului arată că 23% din toate gazele cu efect de seră expulzate de om provin din agricultură, silvicultură și utilizarea terenurilor.
În plus, dacă se adaugă emisiile asociate cu producția mondială de alimente, acea pondere poate ajunge până la 37%.
Vezi și articolul interesant despre motivul pentru care betonul este cel mai distructiv material de pe pământ din perspectiva mediului.
3.- Ce utilizări are terenul?
Trebuie din ce în ce mai mult să folosim mai mult pământ pentru a produce mai multe alimente cu problema că nu este folosit într-un mod durabil, afectând ecosistemele naturale.
4.- Productia agricola
Schimbarea utilizării terenurilor și intensificarea rapidă a utilizării terenurilor au contribuit la creșterea producției de alimente, furaje și fibre.
Din 1961, producția totală de alimente (culturi de cereale) a crescut cu 240% (până în 2022) ca urmare a extinderii suprafeței de teren și a sporirii randamentelor. Producția de fibre (bumbac) a crescut cu 162% (până în 2013).
Pentru a avea o producție mai mare, s-a declanșat utilizarea îngrășămintelor precum apa. Aproximativ 70% din consumul mondial de apă dulce merge către agricultură.
Aproximativ 70% din consumul mondial de apă dulce este folosit pentru agricultură
5.- Deșertificarea și degradarea terenurilor
Potrivit raportului, schimbările climatice cu intensificarea agriculturii contribuie la o accelerare a deșertificării și a degradării terenurilor la nivel global.
Punctul 1 al graficului super ascendent este populația pe zone afectate de deșertificare și punctul 3, care este în declin, extinderea zonelor umede continentale. Mai clar, imposibil!
De interes, din acest articol pentru a vedea instrumentul cartografic interactiv pentru a studia schimbările climatice.
6.- Totul este legat
Pământul oferă principala bază pentru traiul și bunăstarea umană, inclusiv furnizarea de hrană, apă dulce și multe alte servicii ecosistemice, precum și biodiversitate.
Utilizarea pământului de către oameni afectează direct mai mult de 70% (între 69-76%) din suprafața pământului fără gheață a lumii. Și joacă, de asemenea, un rol important în sistemul climatic.
Dacă vedem următoarele două grafice, relația de simbioză este acolo…
Iar relația dintre șocurile climatice și creșterea prețurilor alimentelor poate fi identificată în următoarea schemă…
Potrivit autorilor raportului (accesați aici o parte a raportului IPCC privind „securitatea alimentară”), este din ce în ce mai dificil să se producă hrană în fața secetelor în creștere, incendiilor forestiere, valurilor de căldură, inundațiilor și topirii permafrostului.
Dacă la aceasta, adăugăm cantitățile tot mai mari de dioxid de carbon din atmosferă, care scad calitatea alimentelor care se produc, este clar că ne îndreptăm către un viitor în care să fie și mai puține alimente de distribuit, ceea ce înseamnă că alimentele disponibile vor costa mai mult.
Ne îndreptăm către un viitor în care există și mai puține alimente de distribuit, iar ceea ce este disponibil va costa mai mult
„Un pericol deosebit este că crizele alimentare s-ar putea declanșa pe mai multe continente simultan”, a declarat Cynthia Rosenzweig, cercetător principal la Institutul Goddard pentru Studii Spațiale al NASA și autor principal al raportului.
Și pentru a confirma conexiunea. Raportul ne lasă cu diferite hărți pentru a vedea interrelațiile la nivel mondial…
IPCC subliniază că schimbările climatice au deja un impact asupra „securității alimentare”, deoarece tiparele precipitațiilor se schimbă și crește frecvența și intensitatea evenimentelor extreme care dăunează culturilor.
Proiecțiile nu sunt bune pentru Spania… „Se așteaptă ca frecvența și intensitatea secetelor să crească în special în regiunea mediteraneană și în sudul Africii”. Ia-ti notite!
Iar o altă consecință importantă care a fost deja comentată în acest alt raport publicat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, va fi creșterea diferenței dintre țările dezvoltate și cele nedezvoltate.
Cele mai puternice economii vor putea investi în încercarea de a atenua impactul asupra mediului pe teritoriile lor, în timp ce economiile slăbite vor avea probleme serioase (vezi articolul complementar despre motivul pentru care combaterea schimbărilor climatice îndatorează țările în curs de dezvoltare).
La fel va fi decalajul dintre bogați și săraci care va deveni și mai diferit, cu cât mulți oameni vor rămâne fără mijloacele de a scăpa de cele mai grave efecte ale crizei climatice (Apropo, ei numesc asta „apartheid climatic”).
Acest lucru va spori un flux de imigrație care deja redefinește politica în America de Nord, Europa și alte părți ale lumii… »Viețile oamenilor vor fi afectate de presiunea masivă pentru migrație»
Dar… Putem face ceva pentru a începe să ne îmbunătățim? Da, iar raportul IPCC însuși propune un tabel strategic de obiective cu priorități care ar trebui aplicate de acum înainte…
Raportul ridică necesitatea unui răspuns rapid la provocarea schimbărilor climatice… „Amânarea acțiunii (…) ar putea duce la unele impacturi ireversibile”. Și acest lucru, la rândul său, ar genera mai multe gaze cu efect de seră care ar încălzi și mai mult planeta. O concentrare globală asupra durabilității, împreună cu acțiuni timpurii, oferă cele mai bune oportunități de a aborda schimbările climatice.
Apropo, la momentul respectiv am vorbit deja despre modul în care dieta afectează schimbările climatice printr-un raport emis de FAO.
Referințe articole:
- Raportul complet Raportul special privind schimbările climatice și pământul (Există mai multe documente PDF în limba engleză)
- Articolul ElPaís.
- Articolul Utilizarea terenului este subiectul celui mai recent raport IPCC.
- Articolul „Apartheidul climatic” este iminent. Doar cei bogați vor supraviețui.
Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l!
