Bacteriile, buni aliați ai ecologiei

The bacterii Ele ne pot ajuta să avem grijă de mediu în multe moduri diferite. De la producerea de energii alternative care uneori ne permit chiar să scăpăm de deșeurile noastre până, de exemplu, curățarea mediilor contaminate ca urmare a catastrofelor de mediu.

În această postare vom vedea diferit utilizări ale bacteriilor care sunt pe cât de utile, pe atât de prietenoase cu mediul. Descoperirile științifice sunt șocante de multe ori, dar mai presus de toate ne pun pe urmele unor descoperiri uimitoare pe care cu siguranță viitorul ne rezervă. În Green Ecologist, explicăm de ce bacteriile sunt aliate bune ai ecologiei.

Utilizări de decontaminare

Descoperirea a fost făcută într-o groapă de gunoi din PET, unul dintre cele mai comune materiale plastice pentru fabricarea sticlelor de uz alimentar, precum și pentru industria textilă.

Milioane de tone sunt produse în fiecare an, iar reciclarea acestora reprezintă o problemă din cauza dificultății. Cu toate acestea, problema ar putea avea zilele numărate datorită Ideonella sakaiensis, o bacterie care transformă PET-ul în principala sa sursă de carbon.

Din aceasta, oamenii de știință pot proiecta enzime care facilitează reciclarea altor materiale plastice. Descoperitorii săi, oameni de știință japonezi de la Institutul de Tehnologie din Kyoto și de la Universitatea Keio, se confruntă acum cu sarcina de a face ca acest instrument puternic să funcționeze pentru degradarea materialelor plastice.

The degradarea uleiului Este o alta dintre utilizarile pe care ni le ofera bacteriile. Tot de această dată s-a bazat pe o descoperire, în special a bacteriei Oleispira antartica RB-8, capabil să obțină carbon din hidrocarburi.

Metabolismul său îl face o adevărată comoară pentru curățarea zonelor polare și a fundurilor mării afectate de scurgerile de petrol. Deși există și alte bacterii care sunt și ele utile în același scop, eficiența sa în rezistența la medii cu salinitate ridicată și temperatură scăzută îl face o mare descoperire.

The Lysinibacillus sphaericus este, de asemenea, de neprețuit pentru decontaminarea apelor si a solurilor contaminate. Utilizarea sa a avut succes de mai bine de cinci decenii datorită capacității sale de a acumula hidrocarburi și metale grele.

La rândul lor, atât aceasta, cât și alte tulpini s-au dovedit anterior a fi eficiente în ucide tantarii fara a folosi pesticide, un vector periculos de boli a căror gravitate se agravează odată cu avansul încălzirii globale.

Iluminat și biocombustibili

Dacă vrem să luminăm noaptea în cel mai „natural” mod, treaba lui este să se îndrepte către natură. Fără a merge mai departe, la bacterii bioluminiscente. Proiectul Glowee este un exemplu despre cât de mult se poate obține din acest fenomen natural, în special folosind bacterii care descompun o luciferină cunoscută.

Folosindu-le pentru a ilumina afișe sau vitrine, au reușit să înlocuiască electricitatea cu bioluminiscența. Procesul de generare a acestuia se datorează utilizării de către bacterii a enzimelor pentru a descompune compusul menționat, eliberând o strălucire verzuie-albastru. Potențialul său pentru iluminatul nocturn în orașe este uriaș.

În altă ordine de idei, bacteriile sunt, de asemenea, cheia producerea unor tipuri de biodiesel. Cazurile sunt foarte diverse, precum și metodele folosite. Una dintre cele mai surprinzătoare, inventată de Universitatea din Michigan, din Statele Unite, ne-am întâlnit în urmă cu doar un deceniu.

Datorită unei enzime enzimatice prezente într-un microb care trăiește în stomacul vacilor, a cărei funcție este de a ajuta la digerarea pășunilor, aceasta este cheia în producerea de biodiesel. După cum au descoperit acești cercetători, enzima poate fi folosită și pentru a transforma fibrele vegetale în zaharuri simple, a căror fermentare este esențială pentru a genera etanol cu care să alimenteze vehiculele.

Pe lângă descoperire, cercetătorii au inventat o metodă prin care plantele includ această enzimă. Marea realizare a fost asigurarea faptului că gena care produce enzima poate fi transplantată în celula vegetală. Acest lucru deschide ușa pentru fabricarea de biocombustibili din întreaga fabrică, inclusiv ceea ce era aruncat în mod tradițional.

Rezultatul este reproducerea procesului care are loc în stomacul vacilor pentru a obține o nouă tehnică. În același mod în care vacile transformă fibrele vegetale sau celuloza în energie prin intervenția bacteriilor, același lucru se realizează pentru a facilita fabricarea biocombustibililor.

Datorită acestei noi tehnici, întreaga plantă poate fi folosită și se poate obține un randament mai mare fără a determina creșterea vertiginoasă a prețului. Dimpotrivă, transformarea celulozei în biodiesel presupune utilizarea diferitelor enzime, care sunt în mod normal achiziționate la un cost care nu este foarte economic. Acum, însă, acest cost este evitat și etanolul poate fi făcut mult mai ieftin. Desigur, pentru aceasta a fost necesar să se facă o muncă de laborator conștiincioasă și costisitoare. În cele din urmă, succesul a făcut ca totul să merite.

Alte proiecte similare se bazează pe descoperiri nu mai puțin surprinzătoare. Universitatea Tulane, New Orleans, a descoperit o metodă cu adevărat curioasă pentru reciclarea hârtiei. Gratie actiunii unei bacterii botezata ca TU-103, cu celuloza din hârtie, se poate produce butanol, un biocombustibil care arde curat, reducând astfel emisiile de CO2.

Modificarea bacteriilor, pe de altă parte, permite utilizarea acesteia în sisteme de producere a biocombustibililor care par science fiction. Printre altele, ele ne permit să prețuim visul de a transforma energia solară în combustibil lichid.

Descoperirea științifică a lui Daniel Nocera, un om de știință american foarte apreciat, iese în evidență față de alte încercări similare. Încercările sale constante de a găsi combustibili viabile inspirați de fotosinteza plantelor ating probabil cea mai înaltă expresie.

Este un sistem sofisticat care folosește bacterii modificate genetic pentru a transforma energia solară în biocombustibil. Prin energia solară, hidrogenul este obținut din apă într-o primă etapă. Atunci intră în acțiune bacteriile modificate ale speciei Ralstonia eutropha, eficiente în transformarea CO2 în izopropanol, alcool care trebuie apoi transformat într-un lichid pentru a fi folosit drept combustibil.

Succesul său ar duce la o revoluție energetică planetară. Deocamdată, însă, este o descoperire științifică. Comercializarea lui este încă departe, dar laboratorul Nocera nu încetează să facă pași mici, dar decisivi, pentru a perfecționa acest nou combustibil.

Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu Bacteriile, buni aliați ai ecologiei, vă recomandăm să intrați în categoria noastră de Altă ecologie.

Postari populare