Imagine: Prezi
La sfârșitul secolului al XX-lea, numeroși reprezentanți ai comunității științifice, economice și politice din diferite țări din întreaga lume s-au întâlnit pentru a discuta despre o nouă industrie care revoluționa atât știința, cât și comerțul. Era vorba despre industria biotehnologică. Una dintre cele mai importante industrii din lume și în creștere rapidă, pentru care era esențial să existe un protocol de reglementare care să garanteze nevoile de protecție atât a mediului, cât și a comerțului internațional. Cu aceste obiective, a fost adoptat așa-numitul Protocol privind Siguranța Biotehnologiei, sau Protocolul Cartagena, devenind un pas decisiv și esențial către securitatea internațională a fiecăreia dintre diferitele acțiuni pe care le industria biotehnologiei.
Dacă vrei să știi în ce constă Protocolul de la Cartagena, continuă să citești acest articol interesant al Ecologistului Verde despre Protocolul de la Cartagena: ce este, țările obiective și semnatare.
Ce este Protocolul de la Cartagena
Principiile de Protocolul de la Cartagena concentrează-te pe Siguranța biotehnologiei aplicată în diferitele convenții privind diversitatea biologică care, la nivel internațional, gestionează deplasările dintr-o țară în alta a diferitelor specii de Organisme vii modificate (OVM-uri).
Acest Protocol de Biosecuritate a fost întocmit inițial în 1999, în orașul columbian Cartagena de Indias (cunoscut astfel ca Protocolul Cartagena), deși nu a fost adoptat și finalizat decât un an mai târziu, în orașul canadian Montreal; recunoscându-se ca un acord complementar Convenției privind diversitatea biologică. În cele din urmă, acest protocol a intrat în vigoare la 11 septembrie 2003.
Cu scopul final de a crea un mediu adecvat pentru aplicarea celor mai inovatoare și durabile tehnologii, Protocolul de la Cartagena permite biotehnologiei internaționale să obțină beneficii maxime din cercetarea sa, reducând în același timp riscurile pe care respectiva activitate biotehnologică le poate provoca atât mediului, cât și sănătatea umană la minimum. În acest alt articol Green Ecologist puteți descoperi mai multe despre ce este biotehnologia și pentru ce este aceasta.
Să vedem în secțiunile următoare care sunt obiectivele specifice stabilite de interesantul Protocol de la Cartagena, precum și diferitele țări care l-au semnat.
Obiectivele Protocolului de la Cartagena
The principiile Protocolului de la Cartagena concentrează-te pe biosecuritate modernă transfrontalier, utilizat în diferite organisme vii modificate. Este vital să se garanteze această securitate, deoarece biotehnologia aplicată diversității biologice poate avea diferite efecte adverse în ceea ce privește conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității respective. În acest context, 40 de articole și 3 anexe culeg toate și fiecare dintre obiectivele stabilite la Montreal, printre care, obiective axate pe securitatea biotehnologică a:
- Produse farmaceutice.
- Proceduri de utilizare a organismelor vii modificate destinate utilizării directe ca hrană pentru oameni sau animale.
- Evaluări și management al riscurilor pentru a evita posibilele efecte adverse pe care le pot suferi organismele vii modificate în conservarea și utilizarea durabilă a acestora ca diversitate biologică.
- Manipularea, transportul, ambalarea și identificarea de către Centrul de schimb de informații de biosecuritate.
- Consolidarea capacităților, conștientizarea și participarea publicului s-au concentrat pe siguranța în transferul, manipularea și utilizarea organismelor vii modificate, ținând cont de conservarea și utilizarea durabilă a acestora, precum și de posibilele riscuri pentru sănătatea umană.
- Considerații socio-economice, mecanisme și resurse financiare, responsabilitate și compensare legate de diferitele norme și proceduri internaționale rezultate din mișcările transfrontaliere ale organismelor vii modificate.
Țările semnatare ale Protocolului de la Cartagena
Sunt 170 de țări care au semnat Protocolul de la Cartagena, fiecare dintre ele și-a prezentat aprobarea și participarea la acest important și esențial protocol internațional care vizează garantarea siguranței proceselor biotehnologice legate de diversitatea biologică.
Grupate în funcție de continentul și/sau regiunea geografică de care aparțin, unele dintre acestea 170 de țări care au semnat Protocolul de la Cartagena sunt:
- Africa: Angola, Burkina Faso, Camerun, Republica Democrată Congo, Etiopia. Ghana, Kenya, Madagascar, Mozambic și Senegal.
- America de Sud și Centrală: Bahamas, Belize, Brazilia, Columbia, Cuba, Ecuador, Guatemala, Mexic, Paraguay și Venezuela.
- Asia și Pacific: Cambodgia, China, India, Japonia, Iordania, Malaezia, Pakistan, Qatar, Thailanda și Vietnam.
- Europa Centrală și de Est: Albania, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Slovenia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia și Ucraina.
- Europa de Vest: Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Franța, Italia, Norvegia, Portugalia, Elveția și Turcia.
Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu Protocolul de la Cartagena: ce este, țările obiective și semnatareVă recomandăm să intrați în categoria noastră de Proiecte, asociații și ONG-uri.
Bibliografie- Protocolul de la Cartagena. Accesați informații despre Acordurile Multilaterale de Mediu-ONU.
- Secretariatul Convenției privind diversitatea biologică (2000). Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea. World Trade Center, Montreal (Canada).
- Martín, I. J. (29.11.2018) Acordul este finalizat la COP pentru biodiversitate, cu critici pentru neconformitate. Agenția EFE: Verde- Biodiversitate.
- Redactare EFE: Verde (20.12.2016) COP13, 72 de acorduri pentru protejarea biodiversităţii. Agenția EFE: Verde- Biodiversitate.
- Redactare EFE: Verde (18.11.2018) COP14 privind biodiversitatea urmărește să respecte motto-ul „investește în biodiversitate pentru oameni și planetă”. Agenția EFE: Verde- Biodiversitate.
