Numiți în mod obișnuit țânțari sau țânțari, membrii familiei taxonomice Culicidae sunt una dintre cele mai abundente insecte de pe planetă, îndeplinind funcții ecologice importante dincolo de reputația negativă a dăunătorilor țânțarilor ca vectori ai bolilor infecțioase. Cu peste 3.500 de specii de țânțari distribuite pe întreaga planetă (cu excepția Antarcticii și a unor insule îndepărtate), este logic să credem că rolul acestor animale în ecosistemul global al planetei trebuie să fie de mare relevanță.
În acest articol interesant al lui Ecologist Verde detaliem fiecare și fiecare dintre funcțiile țânțarilor în ecosistemele planetei, răspunzând astfel la întrebarea curioasă a pentru ce sunt țânțarii.
Funcția de polenizare a țânțarilor
Când sunt întrebați cu ce se hrănesc țânțarii, principalul răspuns care îmi vine în minte este de obicei „din sângele oamenilor și al altor animale”. Cu toate acestea, acest răspuns este doar pe jumătate adevărat, întrucât doar femelele țânțarilor se hrănesc cu sânge, urmând astfel o dietă bazată pe hematofagie, în timp ce țânțarii masculi se hrănesc cu nectar.
Astfel, este esențial să evidențiem funcția de polenizare îndeplinită de țânțarii masculi prin hrănirea cu nectarul florilor diferitelor ecosisteme în care acestea locuiesc, favorizând reproducerea și supraviețuirea a mii de specii de plante care umplu de viață atât ecosistemele urbane, cât și pădurile tropicale în care abundă țânțarii.
Vă recomandăm să citiți aceste alte articole despre:
- Ce este polenizarea și tipurile ei.
- Importanța polenizării.
- Insecte polenizatoare: ce sunt și importanța lor.
Echilibrarea lanțurilor trofice și a populațiilor
Este veriga pe care țânțarii o formează în cadrul lanțurilor trofice ale ecosistemelor în care locuiesc, joacă un rol important în menținerea echilibrului rețelelor trofice ale speciilor de animale cu obiceiuri atât nocturne, cât și diurne. Datorită diferitelor perioade de activitate ale țânțarilor, de la amurg și noaptea la majoritatea speciilor, până la prezența unor specii în timpul zilei, țânțarii devin prada a numeroase specii de animale, atât vertebrate cât și nevertebrate, în timpul diferitelor lor perioade de hrănire.
Astfel, atât țânțarii mici, cât și țânțarii mari cu obiceiuri de zi pot servi drept hrană pentru păsări, în timp ce acele alte specii de țânțari cu obiceiuri nocturne vor fi pradă obișnuită pentru animalele nocturne precum liliecii și gecoșii. În plus, în fazele de dezvoltare în care țânțarii trăiesc în mediile acvatice, ei hrănesc în mod regulat pești și amfibieni.
Ei nu numai că ajută păstrați un echilibru în natură în sensul că servesc drept hrană pentru multe specii, dar o fac și prin a fi vectori ai unor boli infecţioase prin muşcăturile lor, care ajută la echilibrarea populaţiilor unor specii de animale; asemănător cu rolul prădătorilor.
Descompunerea materiei organice
În timpul ciclului de viață al unui țânțar, aceste insecte uimitoare trec prin patru etape de dezvoltare: ouă, larve, pupe și adulți, în această ordine.
Fiecare dintre aceste etape se desfășoară în anumite condiții de mediu, îndeplinind diferite funcții în cadrul echilibrului ecosistemelor, inclusiv capacitatea țânțarilor de a descompune resturile de materie organică, favorizând astfel reciclarea nutrienților și aportul acestora la sol pentru a putea fi folosiți de plante și alte organisme.
Astfel, în cadrul ciclului de viață al țânțarilor și al funcției lor de descompunere, este de remarcat modul în care ouăle, larvele și pupele de țânțari se dezvoltă în mediile acvatice, formând uneori un cuib de țânțari de dimensiuni diferite, în timp ce organismele în stare adultă trăiesc în medii terestre și medii aeriene, datorită capacității lor de a zbura.
Dacă nu ar fi țânțari
Acum că am descoperit la ce sunt țânțarii în ecosistem, este important să evidențiem modul în care absența lor ar avea consecințe directe și indirecte asupra dezvoltării și supraviețuirii adecvate a mii de specii, inclusiv a oamenilor.
Datorită beneficiilor țânțarilor, precum polenizarea plantelor și echilibrul lanțurilor trofice pe care le-am descris anterior, ființele umane au medii mai prospere, cu stabilitatea în consecință a planetei.
Astfel, deși de multe ori credem că ar fi bine ca țânțarii să dispară, în principal acele specii vectori ai bolilor infecțioase, realitatea este că rolul țânțarilor în reglarea populatiilor de animale si plante este mult mai esenţial la nivelul naturii şi al echilibrului întregii planete.
Cu toate acestea, este esențial să punem noastre conviețuirea cu țânțarii în loc să-i exterminăm, optând astfel pentru măsuri precum utilizarea unor substanțe repelente naturale pentru țânțari care ne protejează de eventualele lor mușcături și transmiterea bolilor, menținându-i în același timp în viață și permițându-le să-și îndeplinească în continuare funcțiile ecologice foarte importante.
Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu Pentru ce sunt țânțarii?, vă recomandăm să intrați în categoria noastră de Curiozități animale.
Bibliografie- Valenzuela, A. (15.03.2016) Aceasta ar fi o lume fără țânțari. Ziarul El Mundo. Recuperat de pe: https://www.elmundo.es/papel/todologia/2016/03/14/56e693a8ca474137788b45ea.html
- Redactare EFEverde (06.06.2017) Prevenirea, „prezentul si viitorul” strategiei impotriva daunatorilor conform ANECPLA. EFE: verde, combaterea dăunătorilor. Preluat de la: https://www.efeverde.com/noticias/la-prevencion-presente-futuro-estrategia-plagas-segun-anecpla/
- Echipa editorială (29.11.2010) Mușcături globalizate. National Geographic: Natură și sănătate. Recuperat de la: https://www.nationalgeographic.com.es/naturaleza/picaturas-globalizadas_3453
