Din întreaga suprafață terestră, 70,8% (echivalentul a 362 milioane km2), corespunde oceanelor și mărilor. Aceste sisteme marine sunt medii foarte dinamice și sunt conectate între ele prin rețele de curenți de suprafață. Variația temperaturilor și a nivelurilor de salinitate în aceste medii definește diferite zone ocupate de diferite organisme.
În acest articol despre Green Ecologist vorbim care sunt ecosistemele acvatice cu apă sărată și caracteristicile acestora.
Mările și oceanele sunt principalele ecosisteme cu apă sărată
Oceanele sunt mase mari de apă sărată care separă continentele. Există trei oceane majore (Atlantic, Indian și Pacific) și două mai mici (Arctica și Antarctica). In timp ce mările sunt și mase de apă sărată, dar mai mici decât oceanele. Există multe mări în întreaga lume, cum ar fi Marea Caraibelor, Marea Nordului sau Marea Ross.
În acest tip de mediu, aspecte precum mareele, valurile, curenții reci și caldi, salinitatea, temperatura sau intensitatea luminii sunt cele care determină viața. Acești factori influențează disponibilitatea nutrienților, comportamentul, dezvoltarea și interrelațiile dintre ființele vii.
Mai multe zone din cadrul acestor ecosisteme pot fi diferențiate, după diferite criterii precum apropierea de coaste, adâncimea sau adâncimea în funcție de prezența luminii. Considerând adâncime în funcție de lumină, deosebim:
Zona fotică a mărilor și oceanelor
Este o zonă oceanică iluminată și acoperă până la 200 de metri adâncime. Împărțit la rândul său în:
- Regiunea eufotică: zona cea mai luminoasa. În această zonă a acestui tip de ecosisteme acvatice cu apă sărată locuiesc în organisme fotosintetice.
- Regiunea disfotică: regiune mai puțin iluminată a zonei fotice. În această regiune trăiesc anumite alge care pot efectua fotosinteza.
Zona afotică a mărilor și oceanelor
Zonă întunecată situată la o adâncime mai mare de 200 de metri. La rândul său, se împarte în:
- Regiunea batială: zonă situată între 200 și 4.000 de metri adâncime. În această zonă locuiește ceea ce cunoaștem ca necton marin, care include pești, calmari, țestoase marine, foci sau balene.
- Regiunea de jos: situată între 4.000 și 6.000 de metri adâncime. În această regiune lumina este inexistentă. În această zonă locuiește ceea ce cunoaștem sub numele de bentos marin, format din stele de mare, bureți și alte animale. Este o regiune foarte bogată în ceea ce privește biodiversitatea speciilor, cu organisme care nu se găsesc în nicio altă regiune geografică de pe planetă.
- Zona Hadal: situată între 6.000 și peste 10.000 de metri adâncime. Această regiune include fundul mării, marile șanțuri oceanice și gurile hidrotermale. În această regiune, putem găsi unele dintre cele mai extreme microorganisme de pe planetă.
În acest alt articol vă vom spune totul despre biodiversitatea oceanelor.
Mangrove, ecosisteme marine și de coastă
Mangrovele sunt ecosisteme marino-cosare pe care le putem găsi la tropice și subtropicale ale planetei. Putem găsi mangrove, de exemplu, pe coastele Americii Latine, din Mexic până în Peru. În anumite zone ale planetei, se mai numesc păduri sărate, cu referire la faptul ca este un mediu dominat de specii halofile (specii de plante cu preferinta pentru mediile sarate).
Mangrovele sunt ecosisteme foarte importante pentru menținerea echilibrului natural acolo unde sunt prezente. Aceste sarcini includ:
- Ele ajută la controlul inundațiilor.
- Ele ajută la stabilizarea liniei țărmului și la controlul eroziunii.
- Ele rețin sedimente și substanțe toxice.
- Sunt o sursă de materie organică.
În acest alt articol Green Ecologist vei putea învăța mai bine ce este o mangrovă și caracteristicile ei.
Recifele de corali sunt ecosisteme cu apă sărată foarte speciale
Aceste tipuri de ecosisteme acvatice cu apă sărată se dezvoltă în ape tropicale precum Oceanele Pacific și Indian și Marea Caraibelor. Sunt formate din schelete de corali care cresc an de an din cauza depunerii de noi structuri. Datorită locației lor, ele servesc ca importante bariere de protecție pentru mangrove și paturile de iarbă marine.
Aceste structuri sunt expuse constant la bătaia valurilor. Unul dintre organismele cele mai responsabile de creșterea acestui tip de coral este o specie de alge roșii, algele calcaroase. În acest fel, se stabilește o relație simbiotică, în care coralii asigură protecție, iar algele furnizează nutrienți prin fotosinteză. Sunt două tipuri de corali: corali moi și corali tari sau pietroși.
Pentru creșterea a recif de coraliEste esențial ca temperatura apei să fie între 20ºC și 28ºC, lucru care se întâmplă în apele tropicale. Aceste structuri cresc doar în zona fotică, unde lumina soarelui le oferă energia necesară. Din acest motiv, recifele cresc cel mai bine în ape cristaline.
Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu Care sunt ecosistemele acvatice cu apă sărată, vă recomandăm să intrați în categoria noastră Ecosisteme.
