Absorbția apei atmosferice pentru ea transformare în apă potabilă sau în apa de irigare, printre alte posibile utilizări, este fezabilă datorită condensării acesteia, după captarea prin diferite mori. În această postare vom trece în revistă trei proiecte interesante de succes care reușesc să extragă apă de nicăieri.
Mai corect spus, indiferent de expresii frumoase dar nu pe deplin exacte, adevărul este că tragerea de apă din neant nu este exact ceea ce fac ei, așa cum este evident. Recoltarea apei se face din ceața care se formează, ale cărei particule de apă adună diferite invenții.
De fapt, de câțiva ani încoace, captarea de ceață pentru transformarea în apă s-a dovedit a avea succes în regiunile aride din întreaga lume. Acestea sunt doar un exemplu de foarte diferite proiecte pe care le putem găsi, fie pentru a iriga culturile, fie pentru a furniza apă potabilă oamenilor care nu au acces ușor la ea.
În acest fel, se promovează nu numai economia locală, inclusiv economia de subzistență, ci și calitatea vieții populaţiile marginale. Să nu uităm că milioane de oameni din lume trebuie să meargă câteva ore pe zi pentru a obține apă cu care să-și satisfacă nevoile de bază.
Proiectul MIT din Chile
Deșertul Acatama, din Chile, este unul dintre cele mai uscate locuri din lume, și tocmai din acest motiv există o mare nevoie de apă. Deși ploaia este un eveniment destul de mare datorită caracterului său excepțional, norii sunt încărcați de umiditate.
Picăturile sale minuscule de apă nu sunt destul de grele pentru a deveni ploaie, dar constituie o sursă potențială de apă care reușește să capteze acest proiect, realizat datorită implementarea captatorului de ceață.
O inițiativă a cercetătorilor de la Facultatea de Inginerie a MIT, în colaborare cu Universidad Pontificia de Chile din Santiago, a realizat ca un sistem bazat pe ochiuri suspendate situate pe dealurile unde suficientă ceață pentru a furniza comunităților locale de apă pentru irigare și uz casnic.
Propunerea dvs. atinge o productivitate mai mare decât inițiative anterioare, ajungând de cinci ori mai mult, spun creatorii săi. Acest lucru este posibil datorită modificărilor făcute în distanțarea rețelei, în dimensiunea acesteia și tipul de fibră utilizată.
Proiect local marocan
Acest proiect, implementat în Maroc, folosește plase pentru a captura umiditate. Profitând de ceața densă care sosește împinsă de vânturile de coastă, se obține suficientă apă pentru a alimenta mai multe orașe.
În total, apă potabilă este furnizată pentru aproximativ 400 de persoane, iar una extins recent implementat a crescut productivitatea semnificativ. Întrucât este un sistem scalabil, succesul său înseamnă nu doar obținerea de apă, ci și posibilitatea de a o face în cantități tot mai mari.
Este situat în deșertul Sahara și este alcătuit din rețele mari care captează picăturile de apă care sunt suspendate în aer pentru a atenua seceta de care suferă zona, cunoscută sub numele de Aït Baâmrane.
Acest nume definește a regiune muntoasă că din punct de vedere politic este o confederație a triburilor berbere din Maroc, deși proiectul se află exact în munții din apropierea sa pentru a profita de condițiile sale avantajoase.
Ca și în multe alte regiuni lipsite de apă, curenții de aer pot aduce apă sub formă de umiditate condensată care ia forma de ceață, împrejurare care poate fi exploatată, la fel ca și acest sistem, o inițiativă a ONG-ului Dar Si Hmad.
De la începuturile sale în 2005, sistemul a atins un debit mediu semnificativ de 6.300 de litri pe zi, crescând pe măsură ce se extinde. Rețineți că vânturile oceanice aduc doar suficientă ceață pentru a produce apă timp de șase luni pe an.
Sistemul este foarte simplu. Cand ceaţă ajunge în plase la altitudinea de 1.225 metri deasupra nivelului mării, se condensează și este atunci momentul ideal pentru a capta picăturile din plase.
Următoarea iarbă este să le faci să le adune prin niște țevi pentru a o curăța în final prin filtrele alimentate de panouri fotovoltaice, fiind gata de distributie direct la locuinte printr-o retea de conducte.
„Gemenii” deșertului
Al treilea dintre proiecte este opera creativului Ap Verheggen și a echipei sale, care, după ani de studiu, și-au propus în sfârșit să-și testeze ideea într-un mod practic. Au făcut-o în deșertul Sahara, unul dintre cele mai multe planetă uscată.
Rezultatele experimentelor lor au fost pozitive. Pe de o parte, au avut o mare aliat care nu lipsește în aceste părți, cum ar fi puterea soarelui și pe de altă parte dispozitive („gemenii”) construite pentru a extrage apa prin condensare.
Ei au efectuat teste în deșertul Sahara care se întinde peste Mali, unde umiditatea este destul de scăzută. Chiar și așa, au reușit să producă apă, deși nu funcționează în condiții ideale, adică acelea pentru care a fost concepută.
În special, a fost conceput pentru utilizare în Țările de Jos, unde umiditatea este mult mai mare, dar a reușit totuși să producă apă. Îmbunătățirea productivității, până acum deficitară, este intenția echipă de proiect, botezat SunGlacier. Prin urmare, va trebui să așteptăm ceva timp până vom ști ce viitor ne rezervă această invenție. Deocamdată are aspecte foarte pozitive, cum ar fi lucrul cu energia soarelui și extragerea apei în circumstanțe deosebit de dificile.
Imagine din secțiunea 1
Imagine din secțiunea 2
Dacă doriți să citiți mai multe articole similare cu 3 proiecte care extrag apa din aer, vă recomandăm să intrați în categoria noastră de fenomene meteorologice.
